7 septembrie 2013
2 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Răbdare deci...pentru că merită ;) Dar să știi,tot toamna împlinește și așteptarea asta!!
RăspundețiȘtergerePuuup!
Sis A.
...se merită, nimic de zis...am să revin cu produsul final ;)
RăspundețiȘtergere