20 ianuarie 2016
6 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ultima e ireala.
RăspundețiȘtergereZici? Credeam ca e ireal de frumoasa :D
ȘtergereNu stiu daca e frumoasa sau nu, nu ma pot concentra din cauza scartaitului de pasi prin frunzele uscate :D
RăspundețiȘtergereAha, deci tu faceai galagia aia de nu ma puteam concentra la pozat :)
ȘtergereAi alergat prin paduri fara mineeee? Postul asta imi merge la suflet... direct, fara mila! Multumesc, sis ! :-)
RăspundețiȘtergereOho, sis...si fara mine :)) Fugeam DE mine...
ȘtergereEu iti multumesc, draguta! Tipuuuup!