25 septembrie 2011
3 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
pare a fi frumoasa si lunga:)
RăspundețiȘtergereEsti sigura ca-i de....toamna?! Pare mai mult a primavara,nu mi-o pot inchipui altfel,nici nu stiam ca exista de toamna...Uite cum invata omul cat traieste!
RăspundețiȘtergereThanks sis!
L'Automne
@ Monica,
RăspundețiȘtergereasa cum imi place mie :D
@ L'Automne,
cum sa nu, sis? O pajiste intreaga de brandusele de toamna am gasit! upicei de la nord la sud!