25 aprilie 2012
8 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Superbă laleaua pestriţă. La noi nu creşte aşa ceva, sau cel puţin nu am eu cunoştinţă. Felicitări!
RăspundețiȘtergereAnul acesta am intalnit-o si eu prima oara, desi era la doi pasi de mine. Dar niciodata nu e prea traziu...mersi de vizita!
RăspundețiȘtergereHabar n-aveam de ea,parca-i un clopotel. Ce frumusete!!
RăspundețiȘtergerePup,sis!
L'Automne
E superba dar si foarte firava...ca tot ce e frumos ;)
ȘtergerePupici movulini, sis!
hehe! ati dibuit locul pana la urma..ati reusit sa vedeti caprioarele?
RăspundețiȘtergereEra si cazul, Ema. Din pacate n-am vazut nicio caprioara, poate data viitoare.
ȘtergereSuperba ...pacat ca sunt asa separte de meleagurile acelea...norocoaselor... tu si Ema...va imbratisez cu drag
RăspundețiȘtergereTe asteptam cu drag in Ardeal, Gabi!
ȘtergereMersic si te pupam si noi!