10 ianuarie 2013
6 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce incandescent pare cerul...dar ce miracol dedesubt!!!!!! Ca un vis deslusit! Fain orizont!
RăspundețiȘtergerePup,sis!
L'Automne
Este rasaritul din aceasta dimineata :) ...cum am ajuns la serviciu si m-am uitat pe fereastra, nu m-am rabdat sa nu opresc Clipa asta mirifica...ador rasaritul, dar si asfintitul!
ȘtergereHugs!
Ce fericire pe tine,draga mea!!! Astea sunt lucrurile care-ti satureaza sufletul de basm si bucurie,da daaaaa... De vis!
ȘtergereCu gandul la tine,sis!
L'Automne
Intr-adevar, sis! Am invatat sa ma bucur de lucruri care aparent sunt fara importanta, care imi bucura sufletul...precum un rasarit de soare sau un asfintit...imi da energie, ma incarca cu speranta.
ȘtergereE ca un tablou classic, foarte reusite culorile:) In ce zona e?
RăspundețiȘtergereMeritul este al naturii, iar eu am fost norocoasa sa asist la spectacolul din acea dimineata frumoasa de iarna de la marginea Bistritei, un oras minunat din Ardeal :)
Ștergere