23 septembrie 2014
Un comentariu:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Îmi amintesc că, ultima oară când am fost la Moulin Rouge, un grup de rusoaice bete topăiau pe o gură de aerisire.
RăspundețiȘtergerePana la pagina asta am derulat postarile, plecând de la portocală captivă în furculiță.
Cândva, lumea se privea mult mai în ansamblu pe aici.
Acum, accentul se pune pe floră, cât mai apropiat de macro...