18 iulie 2011
13 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Minunat, surioara!
RăspundețiȘtergereExcelente. Contrar parerii anumitor persoane (cum ca floarea ar urma discul solar pe cer) ea este orientata intotdeauna spre rasarit (exceptie, cateva rebele) :)
RăspundețiȘtergerece frumoase sunt:)
RăspundețiȘtergerece frumos! un lan intreg sta cu fata aplecata toata noaptea asteptand cu sfiala sa rasara Soarele, apoi de la primele raze isi urmaresc iubitul ziua intreaga, sa nu-l scape din priviri pana la ultimele lui raze, adevarata declaratie de dragoste!
RăspundețiȘtergerece pure si frumoase... ador a treia poza :D
RăspundețiȘtergereCea de-a 5 a m-a dat gata
RăspundețiȘtergereminunata serie...felicitari
RăspundețiȘtergeresuper!
RăspundețiȘtergerecu stima,
dan
Te-ai plimbat prin lan de floare :)
RăspundețiȘtergereMinunate draga mea!
Va multumesc din suflet pentru aprecieri. Era sa nu ma mai dusa dintre flori :D
RăspundețiȘtergereZile racoroase va doresc!
faine faine :)
RăspundețiȘtergereTe-ai intrecut pe tine,sis,faine-s toate-toate! Din lumea asta ...unde sa te refugiezi?!,stim alta mai buna?? Uite cata desavarsire in Creatie!
RăspundețiȘtergereSarutari solare!
As fi ramas printre ele pana la apus, sa simt caldura pamantului si adierea petalelor...pup, sis!
RăspundețiȘtergere