24 iulie 2013
2 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Genul de frumusețe care te lasă fără cuvinte...Și mai presus de-atât e numai Dumnezeu!
RăspundețiȘtergereSărut sufletul,sis!
L'Automne
Un loc drag sufletului meu :)
ȘtergereTe astept pe meleaguri Maramuresene, sis!
Imbratisari de la nord la sud :*