9 octombrie 2014
2 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
" Doi copaci fara frunze pe drum
RăspundețiȘtergereDupa cum îi priveste inaltul ,
Doi copaci prin sarutul de scrum
Aplecandu-se unul spre altul... "
TATIANA STEPA - COPACII FARA PADURE .
Ah ce imagini,curata poezie....
RăspundețiȘtergere