20 noiembrie 2013

adio, frunză galbenă


2 comentarii:

  1. Codrul verde si-adanc era
    Si-avea umbra de catifea
    Si-n tot codrul sub cerul clar
    O galbena frunza doar

    Pentru galbenul ei noroc
    Nu vazu pe pamant alt loc
    Decat inima mea razand
    Si-n ea ma lovi cazand...
    (Pasărea Colibri)

    Ce ar putea spune bietele mele cuvinte în fața acestei minuni de catifea?...Doar cei ce iubesc Toamna își simt sufletul tresărind la fiecare nuanță și adiere...
    Îți mulțumesc și te pup,draga mea!
    Sis A.



    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Datorita tie am invatat sa iubesc Toamna! Pentru asta si pentru multe altele iti multumesc din suflet, draga mea surioara!
      Pupicei dragi si multi!!!

      Ștergere

Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.

Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!