27 decembrie 2013
Un comentariu:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Totu-i alb în jur cât vezi/Noi podoabe pomii-ncarcă...spune poetul. Și uite câtă dreptate are...
RăspundețiȘtergereMinunat surprins,draga mea,fabulos. Timp de basm și visare.
L'Automne