4 august 2013
4 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce m-aş odihni în frumoasa poiană....
RăspundețiȘtergereCu mare drag, Elena :)
RăspundețiȘtergereFloricele pe câmpii,pentru fiecare,fel de fel. Luați din plin și bucurați-vă,sunt ultimele vise de vară!
RăspundețiȘtergereCu drag,
L'Automne
Sunt din plini pentru toată lumea, cine dorește, cine poftește...
ȘtergereCu mare drag, îmbrățișări!