12 august 2013
2 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ce-am mai trage niște amurguri de-asteeeea!!! O nebunie! Avem timp la iarnă să coborâm pe pământ!
RăspundețiȘtergereSeară cu gândul departe,sis!
L'Automne
Pana la iarna ne mai amagim cu poze, insa la gura sobei vom depana amintiri coborate din adancul sufletului, din camarutele doar de noi stiute :)
Ștergere