19 august 2013
2 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Li s-au spulberat până și lor visele...Iluzii deșarte. Timp trecut.
RăspundețiȘtergerePup cu dor!
L'Automne
Timp trecut, insa repetabil. An de an, viata renaste, ciclul se reia iar iluziile vin si pleaca...cu fiecare primavara, cu fiecare toamna...
Ștergere