16 octombrie 2013
4 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
If some one wants expert view on the topic of running a
RăspundețiȘtergereblog afterward i suggest him/her to go to see this website, Keep up the good job.
Take a look at my blog post - todoalessandraambrosiocomes
Thank you!
ȘtergereHa ha ha,pe unde-mi hoinărea fata mea... Păi să te pierzi,mămică?! Ia te uită ce sălbăticie la orizont!
RăspundețiȘtergereO frumusețe din aia...înfiorătoare,mă sperie necuprinsul... Dar te și incită.
Pozele super grozave,wow!!!
Sis A.
M-a fermecat locul, e de vis!!! As fi vrut sa cuprind nemarginirea...
ȘtergereDesert intre o padure de pin si un ocean imens...de vis! Mai vreau!!!
Multumiri de aprecieri, insa natura e "de vina"....mirific loc!