6 aprilie 2011
4 comentarii:
Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.
Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
perfectiunea primaverii:)
RăspundețiȘtergereBun venit, Iulia!
RăspundețiȘtergereO mai avea si alta denumire in afara de ...turcalete?! De unde i-o veni numele?! Imi place violetul asta superb si-ai avut lumina faina! Super!
RăspundețiȘtergereL'Automne
@ L'Automne,
RăspundețiȘtergeredepinde de zona, aici le zice cocosei de padure dar am auzit si alte denumiri. Mersic, pup!