12 octombrie 2012

De toamnă...


...e timpul, Doamne. Vara lungă fu.
Întinde-ți umbra pe solare ceasuri,
și pe izlazuri mână vântu-acu.
În ultimile fructe pune gust,
mai dă-le două zile de căldură.
Îndrumă cea din urmă picătură
de miere să se-mplinească-n must.
Cel fără casă, nu-și va mai clădi;
cel singur, și mai singur va rămâne.
Va tot citi, răvașe va compune,
și pe alei incerte va porni
cu foșnetul de foi să se îngâne...
Rainer Maria Rilke

4 comentarii:

  1. Multumesc pentru vizita! Frumos blog!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ce splendori de culori,ce poem...boem,cata stare de visare! Incantare!!
    Pentru ca e TOAMNA,oameni buni,pentru ca e TOAMNA!!!

    Salutare!
    L'Automne

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Normal, pentru ca e Toamna, sis :D
      Imbratisari calduroase de la nord la sud!

      Ștergere

Dacă tot ai ajuns aici, ia loc. E o bancă ceva mai încolo, sub un cireș. E mereu înflorit, așa îl văd eu. Un vânt primăvăratic îi poartă petalele în zbor. Clătește-ți privirea cu frumusețea din jur. Inspiră, expiră...TRĂIEȘTI! E tot ce contează. Uneori cuvintele sunt de prisos, trăirile primează.

Îți mulțumesc pentru popas. O zi de vis!